O educație morală, intelectuală și fizică departe de atmosfera viciată a orașelor a stat la baza unui simbol al educație în perioada regalității României – Liceul Militar Mănăstirea Dealu. Principii de care școala românească are nevoie și astăzi.

În urmă cu mai bine de 100 de ani, la Mănăstirea Dealu se punea bazele unei școli de elită. Liceul Militar „Nicolae Filipescu” a fost înființat la data de 4 iunie 1912, cu doi ani înaintea izbucnirii Primului Război Mondial și la patru ani înaintea intrării României în război alături de aliaţii occidentali în vederea reunificării țării. La luptele din acest război au participat ofiţeri, profesori și elevi, elevi din ultimul an care s-au dus pe front ca să își facă datoria, față de țară și față de rege.

Școala fără ziduri de la Dealu se datorează omului politic și de cultură, Nicolae Filipescu, ministru de război în perioada 1910 – 1912, care a implementat aici lucruri pe care le văzuse la școli de elită din occident. A ales Mănăstirea Dealu după vizite pe care le făcuse în întreaga țară. Denumită de elevi și “cubul șoimilor”, Școala îl va educa inclusive pe viitorul rege Mihai.  Pe 25 octombrie 1930, conform tradiţiei stabilite de înaintaşii săi, regele Carol al II-lea l-a înscris pe Mihai, fiul său şi Voievod de Alba-Iulia, în evidenţa liceului în clasa întâi –“Promoţia Măriei Sale Mihai”. Datorită noii situaţii, conform Înaltului Decret nr. 3322 din 2 octombrie 1930 şi publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 227 din 9 octombrie 1930, a fost schimbată uniforma elevilor asemenea celor din Regimentul de gardă.

Elevii Școlii au defilat pe 10 mai 1933 la București, în fața Regelui Carol al II-lea și a Reginei Maria, avându-l în frunte pe Șoimul Mihai, iar  o lună mai târziu , regele Carol II făcea o vizită fiului său la Mănăstirea Dealu, ocazie cu care vizitează şi Târgoviştea. Regele Mihai se va întoarce la Dealu abia în 2010, într-o vizită alături de Principesa Margareta.

Povestea școlii de elită de la Dealu s-a încheiat în 1940, când un cutremur a pus la pământ mare parte din construcție. În mod cu totul fericit, nici un elev sau profesor nu a avut de suferit, cutremurul având loc în timpul nopții, iar zona dormitoarelor fiind cea mai puțin afectată.