Pe una dintre aleile Parcului Mitropoliei se află bustul Smarandei Gheorghiu sau Maica Smara, așa cum i-a rămas numele. Ne-am întrebat și noi, ca și dumneavoastră, ce-a făcut această femeie să merite o statuie expusă în centru Cetății. După ce am scotocit prin câteva documente, am ajuns din nou la concluzia că acel bust este prea mic pentru câte lucruri a făcut Smaranda pentru Cetate, pentru cultura românească și pentru femeile de la acea vreme.

Trebuie să încep prin a vă spune că Smaranda este nepoata poetului târgoviștean Grigore Alexandrescu și este fiica cea mare a unei familii de boieri și oameni de seamă ai Cetății. S-a născut în 1857 la Târgoviște și a murit la 87 de ani în București. A lucrat în învățământ unde a fost atât învățător, cât și inspector. A reformat sistemul de educației punând accept pe arte și sport, iar ei i se datorează uniforma școlară. A fost o a doua mamă pentru cei 9 frați mai mici și, după rânduirea vremii, a fost căsătorită fără voia ei la o vârstă destul de cruda. După 10 ani de relația, a decis să-și părăsească soțul și să-și urmeze ambițiile. S-a mutat la București și a devenit unul dintre cei mai de seama oameni de cultură.

A organizat chiar și un cenaclu literar și a devenit una dintre cele mai apropiate prietene ale cuplului Mihai Eminescu și Veronica Micle. Mai mult, Veronica este cea care i-a pus numele de Maica Smara din pricina rochiilor lungi și negre pe care le purta și a figurii sale sobre. Smara este considerată prima militantă feministă a României, ea având curajul ca la început de secol XX să critice public căsătoriile aranjate, dar și scena politică, ori valorile imorale ale societății.

A luat parte la nenumărate congrese și conferințe internaționale și a făcut parte dintre militanții pentru pace în vremea Primului Război Mondial. La începutul anilor 1 900 a fost poate singura femeie care și-a permis să străbată țările importante din Europa și Asia și a adus de acolo valori și norme pe care a luptat să le implementeze și în România. Ea a fost și prima femeie care a luat cuvântul pe scena Ateneului Român și cea care a pus problema introducerii în Codul Civil a conceptului de urmărire a paternității.

Deși a fost criticată și tratată superficial de unii oameni ai vremii, asta nu i-a schimbat niciodată determinarea și dorința de a schimba lucrurile în bine. Mai mult, datorită patriotismului ei și faptului că a militat în scrierile sale pentru dragostea față de limbă și tradiției, este unul dintre puținii autori care nu au fost cenzurați de regimul comunist.

Maica Smara a fost una dintre cele mai importante figuri feminine ale istoriei românești, iar curajul ei și dorința de a progresa o plasează la loc de cinste între femeile care au pus o cărămidă la societatea contemporană.