Dacă am face o călătorie în timp, în Târgoviștea anului 1912, am întâlni pe micile străduțe vechi ale orașului, sau pe bulevardele nou înființate, oameni eleganți care ne-ar răspunde unui salut schițat fie și numai cu privirea. Am urmări îndelung siluetele doamnelor cu rochii lungi de sub care abia se zăreau mici botine lustruite din lac. Desigur, în zilele când nu ploua și caldarâmul era uscat, căci nu toate străzile orașului erau pavate la acea vreme. Deși se făcuseră pași serioși spre modernizarea localității, încă mai erau destule de făcut. Abia atunci se gândeau târgoviștenii că ar putea avea lumina electrică în casele lor. Târgoviștea la 1912 ne este redată în „Almanahul Dâmboviței, Primul Anuar ilustrat al județului Dâmbovița, autori fiind: preotul Popescu Cernea, directorul gazetei, Irimescu Cândești, Virgil Drăghiceanu, alături de învățători, notari și preoți din județ. Răsfoind paginile acestei lucrări aflăm date prețioase despre Târgoviștea dinaintea Primului Război Mondial, notabilitățile orașului, instituțiile care se ocupau de administrația orașului și a județului, situația școlilor și a principalelor organizații care existau atunci.
