Să ai „gură de Târgoviște” este astăzi o expresie care pentru mulți și-a pierdut sensul inițial, echivalând mai mult cu „bârfa”. “Gura de Târgoviște” are, însă, origine într-o succesiune de eveniment reale încheiate cu moartea domnitorului Alexandru Șuțu.

Totul a început când Alexandru Șuțu și-a măritat fiica și a decis să îi dea fetei o zestre demnă de fata unui domnitor. La sfatul apropiaților a decis că această zestre potrivită este moșia liberă a Târgoviștei. Așa s-au trezit târgoviștenii că li se ia moșia liberă domnească pentru care aveau un hrisov din vremea lui Matei Basarab.

Totuși nu au stat cu mâna-n sân. Au primit cu ostilitate trimișii domnului, iar o parte dintre cei care s-au opus au fost arestați. Acest fapt a stat la baza primei răscoale orășenești din istoria Țării Românești. „Sute de târgovișteni au mers la București pentru a-și apara drepturile. Târgoviștenii au venit într-o procesiune mare, cu preoți în frunte, îmbrăcați în odăjdii grele, cu lumânări albe aprinse, care blestemau: Să moară Vodă și sfătuitorii săi. Și stingeau lumânările respective într-un butoi cu păcură neagră.”, relata directorul Arhivelor Naționale Istorice Centrale prof. univ. dr. Marcel Ciuca. Târgoviștenii nu au pierdut moșia, dar câteva luni mai târziu atât domnitorul, cât și fiica sa au pierit în condiții misterioase. O parte dintre sfătuitorii domnului au murit, au fost jefuiți sau surghiuniți în evenimentele din 1821. În 1825 târgoviștenii au primit un nou hrisov în care domnitorul Grigore Ghica le întărea drepturile asupra moșiei care rămânea liberă.

De atunci însă, să ai  “Gura de Târgoviște” este echivalentul unui blestem care se îndeplinește!

În 1928, târgoviștenii foloseau “Gura de Târgoviște” pentru „propășirea gospodăriilor publice și pentru binele obștesc”. Un organ independent de presă, condus de Dimitrie Athanasiu Tache primea numele “Gura de Târgoviște”. Publicația a apărut până în 1934, atunci când „a avut bani de tipar” așa cum apărea în subtitlul ziarului.