You are currently viewing „Târgoviștea Restaurată”, o inițiativă menită să salveze istoria orașului, reamintindu-le târgoviștenilor valoroasa lor moștenire

„Târgoviștea Restaurată”, o inițiativă menită să salveze istoria orașului, reamintindu-le târgoviștenilor valoroasa lor moștenire

Pentru a aduce în atenția comunității, dar și a potențialilor turiști valorile patrimoniale ale Târgoviștei, istoria locală și moștenirea culturală a unui oraș istoric, o asociație a demarat o acțiune de inventariere a clădirilor monument istoric, a siturilor și ansamblurilor urbane, la care se adaugă clădirile cu valoare arhitecturală care nu sunt clasate până în acest moment. Este vorba despre  Asociația „Târgoviștea Restaurată”, iar rezultatul acestui proiect va fi o bază de date care să fie pusă în folosul comunității, dar și al instituțiilor care vor dori să o utilizeze. Este prima inventariere a monumentelor istorice din Târgoviște care-și propune să fotografieze și să filmeze monumentele și elementele istorice din interiorul acestora, împreună cu fotografiile și istoriile de familie ale personalităților care au viețuit în aceste clădiri. Pentru turiștii care vor veni la Târgoviște, dar și pentru localnici, va fi utilă o Hartă a Monumentelor disponibilă în format digital la care Asociația „Târgoviștea Restaurată” deja lucrează. Pentru toți cei interesați de istoria orașului și a monumentelor sale vor fi organizate periodic tururi ghidate, în cadrul cărora vor fi prezentate informațiile culese din cărțile și articolele publicate, din arhivele publice sau private, precum și de la urmașii vechilor familii târgoviștene.

Asociația “Târgoviștea Restaurată” a fost fondată la finele anului 2021 de câțiva târgovișteni atașați de valorile patrimoniale ale acestui oraș. Printre membrii săi se află istorici, arhitecți, jurnaliști, scriitori, medici, ingineri, cetățeni cu diferite profesii, unii dintre ei proprietari de clădiri monument istoric, dornici să contribuie la salvarea și promovarea patrimoniului cultural național imobil din municipiul Târgoviște.

“Lansăm un apel către deținătorii de monumente istorice să vină în întâmpinarea noastră și să se alăture demersurilor Asociației „Târgoviștea Restaurată”. Avem convingerea că doar împreună, la nivel de comunitate, vom putea indentifica soluții pentru patrimoniul degradat aflat în proprietate privată. Plecăm de la o realitate a zilelor noastre și anume că cea mai gravă problemă a monumentelor istorice nu este lipsa fondurilor, cum am fi tentați să credem, ci percepția oamenilor asupra patrimoniului. Haideți să schimbăm mentalități și să arătăm tuturor ce moștenire valoroasă are acest oraș.” au transmis reprezentanții Asociației „Târgoviștea Restaurată”.

Asociația are o pagina de facebook unde târgoviștenii pot găsi informații despre monumentele inventariate – Târgoviștea restaurată

SCURT ISTORIC AL ORAȘULUI TÂRGOVIȘTE DIN PERSPECTIVA PATRIMONIULUI CULTURAL

Cea mai veche atestare medievală a orașului Târgoviște este din anul 1396, în scrierile călătorului bavarez Johann Schiltberger care precizează că a trecut prin Țara Românească și prin cele două capitale ale sale, Agrich (Curtea de Argeș) și Turcoich (Târgoviște). Apare, așadar menționat orașul cu statutul de capitală domnească. A fost, într-adevăr, reședință domnească vreme de aproximativ trei sute de ani, începând cu domnia lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) și terminând cu cea a lui Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714). Domnia voievozilor valahi fiind una itinerantă, Târgoviște a împărțit rolul de capitală mai întâi cu orașul Curtea de Argeș, apoi cu București. După domnia lui Constantin Brâncoveanu, finalizată cu executarea lui la Constantinopol împreună cu cei trei fii ai săi, orașul trece printr-o perioadă de decădere.

Abia la finele secolului al XIX-lea, în contextul redeșteptării naționale și a epocii romantismului, ajung în atenția autorităților clădirile medievale ale orașului, lăsate în paragină, Curtea Domnească fiind ruinată și părăsită, bisericile neîngrijite de când cu secularizarea averilor mănăstirești, Mitropolia grav afectată de evenimentele de la 1821, când eteriștii au luat plumbul de pe biserici. Mănăstirea Dealu și Curtea Domnească îi impresionează pe poeții și oamenii de cultură ai epocii care dedică celor două monumente adevărate ode. Acest fapt a ajutat la creșterea vizibilității monumentelor la nivel național și la demararea primelor restaurări în fosta capitală, mai întâi la Mănăstirea Dealu, pe vremea voievodului Gheorghe Bibescu (1843-1848), apoi la Mitropolie, în vremea regelui Carol I, chiar dacă proiectul restaurator realizat de arhitectul Lecomte de Nouy a fost, mai degrabă, un dezastru.

În Lista Monumentelor Istorice din anul 1903 Târgoviște figura cu un număr de 5 monumente: Biserica Stelea, Biserica Domnească, Chindia, ruinele palatului și pivnițele, Mitropolia și Mănăstirea Dealului. În perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și deceniul al treilea al secolului XX, Târgoviștea se îmbogățește cu un fond arhitectural de inspirație occidentală, odată cu așezarea aici a unei însemnate comunități de italieni, cei mai mulți dintre ei meșteri zidari, pietrari, arhitecți, pictori, de pe urma cărora au rămas edificiile unor instituții publice precum Primăria și Palatul de Justiție (acesta din urmă fiind actualmente Muzeul de Artă), dar și o serie de clădiri de locuit ale căror planuri fuseseră concepute de arhitecți precum Romano de Simon, Baltasare Vignosa Giovanni, Francesco Venchiarutti și alții. Erau încă noi aceste edificii ale italienilor, astfel că în inventarul întocmit în anul 1955, raionul Târgoviște figura cu numai 21 de monumente. Pe lângă cele menționate anterior erau adăugate bisericile : Sfinții Arh. Mihail și Gavril, Sfinții Atanasie și Chiril, Biserica Sf. Dumitru și Adormirea Maicii Domnului, Sf. Gheorghe, Sfinții Împărați Constantin și Elena, Biserica Albă (Biserica Intrarea în Biserică, Biserica judecioasă), ruinele bisericii Sf. Ionică, Biserica Izvorul Tămăduirii (Oborul vechi), Biserica Adromirea Maicii Domnului (Crețulescu), Biserica Sf. Nicolae (Andronești), Sf. Nicolae (Geartoglu), Sf. Nicolae (Simuleasa), Sf. Nifon (Sârbi), Biserica Târgului (Adormirea Maicii Domnului), Sf. Ștefan (Stolnicu), Biserica Domnească Mică (Sf. Vineri) și casa parohială, la care se adăugau Clădirea Poștei (1906, operă a arhitectului Alexandru Clavel) și o singură casă de locuit, Casa Angela Georgescu, actualmente Muzeul Vasile Blendea. În anii ‘70 populația orașului se înmulțește semnificativ, odată cu marea industrializare când au fost aduși din diferite părți ale țării, lucrători în fabricile și uzinele care se înființaseră. Era nevoie de locuințe pentru noii târgovișteni. S-a schimbat, totodată și atașamentul comunității față de oraș și față de clădirile care-l alcătuiau, astfel că, atunci când Regimul Comunist a venit cu planuri de sistematizare pentru realizarea cărora a fost demolat 80% din centrul istoric al orașului, o singură persoană s-a opus, fostul primar Lăzărică Petrescu. Acesta a scris un memoriu către Ministerul Culturii în care explica faptul că toată Târgoviștea este un monument istoric, că nu este suficient să se păstreze doar bisericile și Curtea Domnească, ci și casele, cu specificul lor vechi românesc. Nu s-a ținut cont!

În lista bunurilor din patrimoniul cultural național din 1980, vol 1, Dâmbovița apare cu un număr de 307 monumente istorice, dintre care 97 erau din Târgoviște. Centrul Istoric al Municipiului Târgoviște era înscris ca „rezervație de arhitectură”, cuprins între: str. Brâncoveanu, Maior Brezișeanu, Calea Câmpulung, str. Poet Grigore Alexandrescu, piața Libertății, str. Avram Iancu, N. Bălcescu, Justiției, lunca Ialomiței, la limita dinspre N-E a Curții Domnești.

În 1991, Lista monumentelor istorice din județul Dâmbovița prevedea un număr de 944 de monumente, situri (216), ansambluri de arhitectură (627), clădiri memoriale (7), monumente de artă plastică și cu valoare memorială (79), respectiv zone istorice urbane și rurale (rezervații de arhitectură) (15). Pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2015, cu puține modificări față de 2004-2010, municipiul Târgoviște figurează cu un număr de 218 monumente istorice, 21 monumente de arheologie, 7 monumente de for public, 3 case memoriale, 7 cruci de piatră un monument funerar, și trei ansambluri urbane.

Redactat de Iulia Ghercă



„Îmi place să scriu și să fac sport!” Scriitorul și sportivul Vasile Lupaș a venit la podcastul Oamenii Cetății, cu Gabriel Cristache.

Distribuie: