You are currently viewing Chipul neprietenos uitat într-un colț de Muzeu. Cine a fost Alexandru Vasilescu și de ce merită o statuie în oraș

Chipul neprietenos uitat într-un colț de Muzeu. Cine a fost Alexandru Vasilescu și de ce merită o statuie în oraș

În colțul unei camere din Muzeul „Vasile Blendea” stă bustul unui om care pare tare neprietenos. Nu sunt puțini celor cărora bărbatul de gips le dă fiori, dar astăzi am prins curaj, m-am apropiat și-am văzut un nume: Alexandru Vasilescu. Cine-i omul ăsta cu chip neprietenos? Și-am aflat! Iar astăzi scriu cu respect și nădejde pledoaria mea pentru o statuie.

„Omul cu chip neprietenos” este una dintre importantele figuri din cultura Cetății. Profesor-Doctor, istoric și publicist, Alexandru Vasilescu (1885 – 1946) a fost profesor de istorie al Liceului Militar de la Mănăstirea Dealu, dar și la „Ienăchiță Văcărescu” unde a fost și director timp de un an și l-a cunoscut și pe Vasile Blendea. În 1930 devine Prefect al județului Dâmbovița, iar în 1933 Senator. Înainte de al Doilea Război Mondial se implică în restaurarea mai multor biserici din Cetate.

În 1943 este numit director al Muzeului de Istorie din Târgoviște, iar un an mai târziu devine director al Secțiunii Târgoviște a Institutului de Istorie Națională. În paralel se ocupă și de Căminul Cultural și de Biblioteca orașului și redactează primul regulament de funcționare al acestor instituții. În plus, acordă o atenție deosebită cercetării și reușește să scoată la iveală multe dintre misterele Târgoviștei.

În anul în care profesorul Alexandru Vasilescu încetează din viață, colegul său de la Liceul „Ienăchiță Văcărescu”, artistul Vasile Blendea, îi sculptează în gips bustul care astăzi se află într-un colț al unui Muzeu pe lângă care oamenii cetății trec astăzi din ce în ce mai nepăsători.

Prof. Dr. Alexandru Vasilescu și-a dedicat întreaga viață cercetării istoriei și-a lăsat în urmă oameni de cultură pe care i-a educat și inspirat. Unul dintre cei mai importanți oameni de cultură ai Cetății merită un bust făcut, ce-i drept, cu drag, de un prieten și coleg, ori să-i fie spusă povestea în văzul tuturor? Sperăm ca într-o zi „omul cu chip neprietenos” să ne privească de pe un socul mare, impunător, așezat în lumina soarelui și-n văzut tuturor.

Astăzi am învățat nu doar că aparențele pot înșela și că o copertă nu trădează o poveste, ci și că e suficient să ne oprim o clipă și să ascultăm ce-are timpul să ne spună ca să descoperim oameni ce-ar trebui puși pe coperta cărților de istorie.


„Îmi place să scriu și să fac sport!” Scriitorul și sportivul Vasile Lupaș a venit la podcastul Oamenii Cetății, cu Gabriel Cristache.

 

Distribuie: