Pentru târgoviștenii din La Belle Epoque, planurile de înfrumusețare a orașului erau de neconceput fără grădini publice. Cea mai veche Grădină Publică a orașului a fost amenajată în perioada regulamentară, pe malul râului Ialomița. Au fost plantați atunci salcâmi, tei și brazi, s-a construit un chioșc și s-au instalat patru felinare. Parcul era situat la capul podului denumit ulterior Mihai Bravu.

Cea de-a doua grădină proiectată pentru oraș inclusiv cu ajutorul unui grădinar care s-a ocupat de alegerea arbuștilor plantați aici, a fost Grădina Publică din fața localului Primăriei. Încă nu era finalizată primăria, în anul 1896 când au fost aprobate primele lucrări de amenajare a Grădinii Publice pe locul terenului achiziționat de Primărie de la Cristian Petrescu. Încă din luna februarie a anului 1896, Primăria a cerut întocmirea devizului necesar pentru împrejmuirea locului viitoarei Grădini Publice, situată pe strada Libertății. Devizul trebuia să conțină costurile realizării unui grilaj din fier în partea din față, spre strada Libertății, așezat pe un postament din piatră, iar împrejmuirea din spatele primăriei să fie prevăzută a se face din sârmă. Locul trebuia mobilat și cu un mic pavilion, bufet, care să prevadă și locul pentru instalarea „muzicii”, respectiv a fanfarei militare.

Pe lângă lucrările de împrejmuire și de plantare a noii grădini publice, aceasta nu se putea încadra în „La Belle Epoque” fără obiecte din fier forjat, stâlpi, mese și canapele de grădină de o eleganță desăvârșită. Aceste piese au fost furnizate de „Turnătoria de Fier și Atelier Mecanic din București” a lui Pierre Keilhauer, un celebru industriaș, furnizor al Casei Regale și al multor personalități ale timpului, printre lucrările sale numărându-se montarea stâlpilor de pe Bulevardul Elisabeta din Capitală, alte lucrări din Parcul Cișmigiu sau chiar de la Castelul Peleș.

Citiți continuarea în acest articol: https://turnul-cetatii.ro/targovistea-de-la-1900-gradina…/

SURSA: ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI, SERVICIUL JUDEȚEAN DÂMBOVIȚA.