Turnul Chindiei, simbolul municipiului Târgovişte şi cel mai vizitat obiectiv turistic al oraşului, a fost ridicat în timpul celei de-a doua domnii a lui Vlad Ţepes. Rolul construcţiei era unul militar, servind ca punct de pază, foişor de foc şi stocare a tezaurului. Turnul a fost ridicat pe ruinele unei biserici paraclis ridicate de Mircea cel Bătrân. La baza Turnului Chindiei se pot vedea şi astăzi urme ale zidurilor altarului şi naosului. Turnul lui Ţepes nu are nimic de-a face, însă, cu ceea ce vedem noi astăzi la Târgovişte. Iniţial avea 2 etaje, iar accesul se făcea pe un pod mobil de la primul etaj, direct din casa alăturată. În lipsa unor documente, nu se poate reconstitui imaginea turnului lui Ţepeş, din cauza modificărilor ulterioare.

O imagine din 1840 litografie a desenatorului francez Michel Bouquet, arată Turnul Chindiei, simbolul oraşului Târgovşte, înainte de restaurarea care i-a dat forma de astăzi, a cărui artizan a fost domnitorul Gheorghe Bibescu. În 1847, Bibescu a dat ordinul de începere a lucrărilor de restaurare totală a turnului. Acesta a fost ridicat cu încă un etaj, ajungând la înălţimea de 27 de metri pe care îi are astăzi. Baza piramidală a fost acoperită cu piatră, renunţându-se la cărămida de dinainte. Tot acum este realizată scara în spirală, cu 122 de trepte, şi placată construcţia cu cărămidă roşie. Lucrările realizate în vremea lui Bibescu au fost continuate de Barbu Ştirbei, când  monumentul a împrumutat un aspect neogotic cu adăugarea coronamentului şi balustradelor crenelate şi deschiderea unor goluri în arc frânt.

De la ridicarea sa, Turnul Chindiei a fost inima oraşului. În vreme de pace, de aici se anunţa închiderea porţilor cetăţii, moment după care locuitorii nu mai aveau voie să circule pe străzi sau să facă focuri deschise, pentru ca oraşul să nu poată fi vizibil de la distanţă. Tot în timp de pace, turnul a păzit tezaurul domnesc, iar o fanfară orientală cânta din vârful său pentru a-i face pe plac domnului. Fascinaţia turnului a făcut ca acesta să fie imortalizat de-a lungul vremurilor de cei pasionaţi de istoria neamului.

În 1901, fotograful bucureştean Alexandru Antoniu publica în Germania un album de fotografie “reprezentînd monumentele istorice şi contimporane, posiţiuni pitoresci, Domeniul Coroanei şi costume naţionale cu descrierea istorică şi pitorească” în care era prezentat şi Turnul Chindiei.

La jumătatea secolului al XIX-lea, Alexandru Tzigara Samurcaş, printre altele director al instituţiei care poartă astăzi numele de Muzeul Ţăranului Român, imortaliza şi el Turnul Chindiei, dar și alte obiective istorice și culturale din județul Dâmbovița, strânse astăzi într-o arhivă care îi poartă numele.

Ceva mai recent, fotograful ploieştean Mircea Gociman, la jumătatea secolului trecut, cuprindea imaginea Turnului într-una dintre expoziţiile sale.

Astăzi, Turnul Chindiei este imortalizat în mii de fotografii, fiind locul preferat de sute de cupluri pentru fotografia de nuntă. “Turnul Chindiei ” a fost înregistrat ca marcă de Complexul Muzeal Curtea Domnească din Târgovişte.

Notă. La acest moment, Turnul Chindiei este închis pentru lucrări de restaurare, astfel că obiectivul nu poate fi vizitat. 

Marian Grigorescu, la podcastul Oamenii Cetății cu Gabriel Cristache