“Romanţa este sufletul românesc pe note muzicale”, spunea Ioana Radu, supranumită Regina Romanțelor. Mulți compozitori și interpreți au demonstrat că romanța are această putere de a cuprinde și a transmite dorul și trăirile autentic românești. Iar prin Festivalul Naţional de Romanţe “Crizantema de Aur” ce se organizează la Târgoviște se menține încă viu elanul de a duce romanța mai departe. Este cel mai longeviv eveniment muzical naţional din România – 55 de ediții – ceea ce a determinat ca municipiul reședință de județ să fie supranumit Cetatea Romanței. Din octombrie 2017 acest statut este îmbunătățit prin faptul că în Târgoviște ființează un spațiu muzeal unic în țară, dedicat acestui gen muzical: muzeul „Casa Romanței”. Da, mă număr printre cei care apreciază romanța, însă atmosfera de la muzeu și prezentarea tânărului și pasionatului muzeograf Andrei Vasiliu m-ar fi cucerit oricum.
Muzeul „Casa Romanței” a fost realizat de către Asociaţia Culturală „Cetatea Romanţei” Târgoviște, sub patronajul Federaţiei Asociaţiilor, Centrelor și Cluburilor pentru UNESCO din Europa și America de Nord (FEACU), iar în prezent funcţionează ca secţie a Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște. Alegerea imobilului din Bulevardul Regele Carol I, nr. 3 nu a fost întâmplătoare, fiind locul în care a fost semnat, în anul 1968, actul de naştere al Festivalului Naţional de Romanţe “Crizantema de Aur”. Acum această clădire de patrimoniu adăpostește mărturii ale istoriei acestui gen muzical pe care inițiatorii muzeului îl promovează pe plan naţional și internaţional spre a fi inclus în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.
Știați că imnul de stat al României are la bază o romanță?
Muzeul are cinci saloane elegante care prezintă între exponate documete, fotografii, partituri, instrumente muzicale vechi, ținute de spectacol și discuri cu romanțe, ce ilustrează importanța acestui gen muzical, dar și implicarea multor personalități române și străine în dezvoltarea lui.
Primul este „Salonul vocilor de aur”, celor care au slujit romanţa și Festivalul Naţional „Crizantema de aur”, prin activitatea lor concertistică și discografică. Aici vizitatorii descoperă fotografii ale vedetelor muzicii populare, muzicii clasice și muzicii ușoare din România, alături de cele al interpreţilor din străinătate, „Ambasadori ai Romanţei”, care au fost prezenţi în recital la Festivalul Naţional „Crizantema de aur”. De aseemena, în vitrine sunt afișate partituri vechi, documente inedite, fotografii din festival, discuri vechi și noi de romanţe, precum și alte materiale din colecţii particulare.
„Salonul compozitorilor” cuprinde documente inedite, fotografii și partituri vechi care reprezintă o mărturie istorică elocventă a preocupării pentru creaţia de romanţe pe care au avut-o generaţii de mari compozitori români, peste 250 la număr, mari dirijori și muzicologi care au contribuit semnificativ la evoluţia acestui gen muzical, la înnobilarea lui muzicală și poetică, precum și la slujirea lui timp de peste 50 de ani pe scena Festivalului Naţional de Romanţe.
Aici se poate vedea și colecţia intitulată „Romanţa imnului naţional”, care cuprinde manuscrise, partituri, cărţi vechi și alte documente istorice care probează faptul că romanţa „Din sânul maicei mele”, compusă în anul 1832 de Anton Pann, pe versurile poetului Grigore Alexandrescu, târgoviștean la origini, se află în geneza Imnului de stat al României, „Deșteaptă-te, române!”, ale cărui versuri au fost semnate de Andrei Mureșanu.
Pianul de concert al Festivalului „Crizantema de aur” – unul dintre exponatele de mare valoare ale muzeului
Alte pagini remarcabile din istoria romanței și a festivalului dedicat ei sunt surpinse pentru vizitatori în „Salonul Trofeelor” și „Salonul actorilor și prezentatorilor”. Ele cuprind fotografiile câștigătorilor Trofeului „Crizantema de aur” și pe cele ale Premiului I al festivalului, începând cu anul 1968, precum și fotografii ale celor peste 70 de mari actori și prezentatori de televiziune care au prezentat și au susţinut recitaluri la „Crizantema de aur”. De asemenea, aici se mai găsesc fotografii inedite din concerte, discuri, materiale documentare din colecţiile lor particulare, premii, trofee și distincţii din istoria festivalului, toate programele de sală din cele 55 de ediţii, afișe, precum și multe documente inedite aparţinând realizatorilor de televiziune, de radio și jurnaliștilor din presa scrisă care au contribuit la difuzarea și promovarea romanţei și a Festivalului Naţional „Crizantema de aur”, astfel încât romanţa să ajungă la marele public din România și din străinătate. Vizitatorii mai pot admira la „Casa Romanţei” ţinute vestimentare de concert și alte articole personale donate de compozitori, dirijori și interpreţi de romanţe și de urmași ai acestora.
Muzeul „Casa Romanței” este implicat în multe proiecte culturale și educaționale în urma parteneriatelor cu diverse insituții publice sau private. Sala studio „Crizantema de aur” este destinată organizării evenimentelor culturale și are în dotare pianul de concert al Festivalului „Crizantema de aur”, care a supravieţuit miraculos incendiului care a distrus, în anul 1986, sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor din Târgoviște, în care se organiza anual festivalul. Imobilul mai conţine și alte săli speciale pentru audiţii muzicale, repetiţii pentru evenimente, protocol, spaţii expoziţionale, precum și un birou pentru cercetarea, conservarea și restaurarea patrimoniului romanţei. Muzeul „Casa Romanţei” din Târgoviște este, în egală măsură, și un spaţiu în care vizitatorii pot viziona înregistrări video din Festivalul Naţional „Crizantema de aur”.
Sper că acest tur virtual vă determină să treceți fizic pragul muzeului, dacă nu ați făcut-o până acum. Programul de vizitare este de marți până duminică între orele 9.00 – 17.00. Prețul biletelor este de 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru elevi/studenți/pensionari. Pregătiți-vă să primiți/să oferiți binecunoscutul salut: „Romanța ne unește!” și să explorați cu fascinație universul acestui gen muzical surpins atât de bine în acest muzeu unicat.
Oana Berliba-Soare
