Viața, în haosul și nedreptatea ei, ne duce pe fiecare-n locul în care ne potrivim cel mai bine. Pe Ion Tănase l-a luat de la Perșinari și l-a dus tocmai în inima Franței.

Când s-a mutat în Târgoviște pentru a merge la liceu, ca să-și umple timpul într-un mod constructiv, Ion Tănase s-a apucat box. Pe la 16 ani, într-un sfârșit de săptămână, când mergea spre casă, s-a întâlnit cu o fată, consăteană, care i-a povestit că făcea dansuri populare. Cum mama lui cântase într-un ansamblu în tinerețe, ideea de dansuri populare l-a atras ca un magnet. Câteva zile mai târziu și-a însoțit amica la primul curs de dans și acolo a rămas. De-a lungul câtorva ani a trecut pe la fiecare ansamblu și instructor din Târgoviște. În 1985 a mers la primul său festival în Franța. Nu știa pe atunci că urma să-i devină casă. A fost de multe ori în Franța, în Italia și în Spania pentru a participa la diverse festivaluri.

Era un lucrător privilegiat la Combinatului de Oțeluri Speciale din Târgoviște. Lucra patru ore pentru ca restul de patru să repete. A avut privilegiul de a ieși din țară într-o perioadă în care doar oamenii politici și sportivii mai aveau un asemenea privilegiu. Tot mergând la festivaluri, în 1996, aflat în Franța, se întâlnește cu președintele unei asociații în cadrul căreia francezii învățau dansurile tradiționale ale mai multor țări. Președintele asociației i-a propus să rămână și să-i învețe pe francezi dansurile populare românești. Câteva luni mai târziu, după ce-și ia atestatul de coregraf în București, Ion Tănase acceptă invitația francezilor cu gândul că va sta jumătate de an. Acea jumătate de an s-a transformat însă în 26.

Deși la început i-a fost greu pentru că nu știa nici limba, iar francezii avea deja o părere formată despre români, nu a încetat să muncească. M-a afectat, dar am reușit să transmit altceva. Să se vadă că România nu e numai ce cred ei. Și-a găsit un loc de muncă pentru a se putea întreține și, în timp, și-a făcut și o familie în Franța. Are o fiică ce-i duce mai departe talentul și dragostea pentru tradiția românească.

În Franța a lucrat aproape numai cu francezi. Extrem de rar are câte un elev român, însă a reușit să le insufle atât de mult și de natural cultura noastră, încă, în festivaluri și turnee, nimeni n-ar paria că nu-s români. Astăzi lucrează cu aceiași asociație, participă la tot feluri de simpozioane și este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați coregrafi din Franța. A avut ocazia să învețe de la toți instructorii din Târgoviște, atunci când era mic, iar în Franța a furat meserie colaborând cu cei mai cunoscuți instructori din România printre care și Puiu Vasilescu și Marin Barbu (Nea Mărin).

A învățat toate dansurile specifice fiecărei zone din România, iar acum vrea să se întoarcă și să-i învețe pe târgovișteni tot ce-a strâns în acești 26 de ani. A purtat drapelul României în fața a milioane de străini, i-a făcut să iubească muzica, jocul și sufletul românesc și acum vrea să vină acasă și să-i arate și românului ce mândru ar trebui să fie de istoria și tradiția lui.

Claudia F. BADEA