Pe vremea când încă plăteam tribut Imperiului Otoman, prin luna mai a anului 1837, Sfatul Orășenesc de la Târgoviște a decis construirea unui pod solid peste Ialomița. Dispuneau însă numai de 10 000 de lei, așa că, restul de 10 000 de lei care mai era nevoie s-au decis să-i strângă cu ajutorul comunității. Cei ce sprijineau demersul autorităților ar fi fost scutiți de taxa de pod. Conform Enciclopediei Orașului Târgoviște, peste 600 de oameni din oraș, dar și din Colanu și Mahalaua și-au adus sprijinul pentru construirea podului.

Podul a fost pus pe picioare abia pe la 1840 și pentru că bugetul local suporta cu greu cheltuielile anuale, s-a impus taxă de pod chiar și pentru vitele de povară. Oamenii Cetății s-au entuziasmat puțin prea tare de noul pod și pentru că era mult prea aglomerat, iar apa Ialomiței îl tot măcina, Podul Mihai Vodă a devenit inaccesibil din 1853 și-a rămas așa multă vreme.

Pentru că nimeni din noul regat nu părea să înțeleagă utilitatea acestui pod, iar primăria orașului dorea refacerea lui, administrația locală a luat decizia de a împrumuta 200 000 de lei în 1888, la care s-au mai adăugat alte sume mai mici în 1899-1900 și 1901.

Când în sfârșit a fost gata, în septembrie 1903, Regele Carol I împreună cu Prințul Ferdinand și Principesa Maria au venit să taie panglica. „Pentru festivitatea de inaugurare, municipalitatea Târgoviştei a amenajat la capătul podului, aşa cum se obişnuia în acea vreme, un Arc de Triumf care avea pe frontispiciu Coroana Regală, iar de-a lungul podului a plasat, de o parte şi de alta a acestuia, la capătul fiecărui panou de grinzi cu zăbrele, câte un drapel tricolor cu Stema Regală”, scria Georges Eneas.

Astăzi, deși nu mai arată aproape deloc ca la începutul secolului al XX-lea, Podul Mihai Bravu rămâne unul dintre cele mai aglomerate puncte de acces în oraș.

FOTO: Georges Eneas