Elevul Liceului de Arte „Bălașa Doamna” din Târgoviște face parte dintre adolescenții care, sub îndrumarea părinților și a profesorilor, înțeleg că o dezvoltare completă implică atât artă, cât și sport și științe.
Născut în București, a început studiul violoncelului în clasa a treia, la Școala de Muzică nr. 5 din București. „Voiam violă, dar nu mai erau locuri”, povestește băiatul de 14 ani despre cum a descoperit acest instrument. “Este un instrument frumos, cu timbru plăcut, la mijloc între vioară și contrabas, ceea ce mi-a plăcut și m-a determinat să continui cu studiul violoncelui”. S-a mutat apoi alături de mama sa la Târgoviște, unde a urmat studiile gimnaziale la liceul de arte târgoviștean. A luat și cursuri de chitară, a făcut și pian, ca instrument secundar, dar pasiunea pentru violoncel a fost mai mare. Acest instument este o provocare pentru spatele unui copil, iar concurența este mai puternică decât s-ar părea, însă nu a renunțat – pe de o parte pentru timpul investit, iar pe de altă parte „pentru profesori pe care i-am îndrăgit, precum Anca Iarosevici – la București și Ioana Oltea-Stan – la Tâgoviște”. Un alt moment de impact în formarea sa a fost întâlnirea cu binecunoscutul violoncelist Ștefan Cazacu și participarea la unele master-class-uri care l-au motivat de asemenea în drumul său muzical. Iar eforturile i-au fost răsplătite cu mai multe premii, între care premiul II la Olimpiada Regională de Violoncel de anul acesta:
Locul III la Concursul de interpretare” W.A.Mozart „, ediția a XXV-a
Premiul I la Olimpiada Județeană de Violoncel, cu 100 de puncte
Premiul II la Olimpiada Regională de Violoncel, cu 96 de puncte
Premiul II obținut la „Marele Premiul de Interpretare al Palatului Național al Copiilor”
Premiul I obținut la Concursul Național ” Scherzo”
Premiul II obținut la concursul de interpretare „Apassionato ”
Premiul III obținut la concursul de interpretare „Drumul Artelor”
Nu știe dacă va continua cu studiul muzicii după clasa a VIII-a, fiind de asemenea pasionat de biologie și chimie, dar nu va renunța să cânte la violoncel. De asemenea va dedica in continuare timp și sportului, Teodor fiind practicant de bandminton de performanță, la clubul Armada Sud din București. „Am început cu baschet și am descoperit apoi badminton, în urmă cu doi ani. L-am văzut ca pe o oportunitate. Este un sport olimpic, dar mai puțin recunoscut/promovat, pentru care trebuie condiție fizică, motivație, o viteză excelentă și reflexe bune”, spune Teodor, care este pregătit de antrenor Călin Turcu, un jucător excelent, câștigător la Naționale, participant la Europenele de Badminton. Țintește și el Campionatul Național de Badminton la categoria U17 și de ce nu Campionatul European.
Ce legătură are violoncelul cu badmintonul? Niciuna, aparent. Însă studiul unui instrument muzical și practicarea unui sport, ambele la nivel de performanță, este rețeta ce stă la baza unei dezvoltări armonioase, ambele antrenând capacitatea de concentrare și perseverența, iar Teodor oferă un frumos exemplu în acest sens.
Oana Berliba-Soare
